Ioan a scris prima sa epistolă cu scopul de a ajuta un grup de credincioşi să ştie că au viață veșnică şi să le arate baza potrivită pentru această certitudine. În această scurtă scrisoare el menționează cel puţin de nouă ori că putem să ştim că suntem în siguranţă în Hristos. Un studiu asupra cărţii, cu un accent deosebit pe 1 Ioan 5:9-13, te poate ajuta să comunici esenţa mesajului său şi să oferi o siguranță corespunzătoare ucenicilor tăi. Deoarece siguranţa noastră se bazează pe Evanghelie, ai putea ajuta, de asemenea, pe cineva care nu este credincios să înțeleagă acest lucru şi să înceapă o relaţie cu Dumnezeu.
Ai putea introduce subiectul întrebînd ucenicul: ‘‘Pe o scară de la 1-100, cît de sigur eşti că vei merge în Cer când vei muri?’’ Discutați pe baza răspunsului. Află dacă încrederea sa este uneori mai mare sau mai mică şi de ce. Încearcă să înţelegi pe ce se bazează încrederea sa. Apoi studiați împreună 1 Ioan 5:9-13 pentru a vedea ceea ce Dumnezeu are de spus la acest subiect.
Iată câteva observaţii-cheie şi întrebări pe care le poți folosi în timp ce-ți ajuți ucenicul să descopere răspunsurile de sine stătător:
Pasajul din Ioan afirmă că aceasta este mărturia lui Dumnezeu Însuşi. La baza siguranţei noastre nu stă ceea ce credem sau simţim noi, nici ceea ce spun alții. Ci este declaraţia solemnă a realităţii din partea lui Dumnezeu. Această mărturie exprimă două argumente critice:
Deși, scopul lui Ioan (şi al nostru) nu este numai de a asigura că viaţa veşnică este doar în Hristos, ci și de a oferi siguranţa că Hristos (şi, prin urmare, viaţa veşnică) este în noi. În versetul 13 el scrie: ‘‘Am scris aceste lucruri pentru ca voi, care credeți în numele Fiului lui Dumnezeu, să ştiți că aveți viaţă veşnică”. ‘‘Lucrurile’’, la care el se referă, nu țin numai de versetele imediat precedente, dar şi de întreaga carte. Expresia ‘‘noi ştim’’ (‘‘cunoaștem”) se repetă ades pe parcursul epistolei. De fiecare dată Ioan spune că noi ştim că suntem salvaţi (sau avem pe Fiul), iar anumite schimbări din viaţa noastră confirmă acest lucru. Dacă am scana cartea cu privirea, am descoperi trei moduri principale în care putem şti că avem pe Fiul:
Este foarte important să menționați că aceste trei linii de evidenţe nu sunt cauzele mântuirii noastre, ci rezultatul acesteia. Dacă suntem salvaţi, neapărat vom creşte în ascultare şi iubire şi vom experimenta pe Duhul Sfânt mai din plin. Prezența acestor lucruri în viaţa noastră ne dă marea siguranţă că Evanghelia are rădăcină în inimile noastre. Ioan nu prezintă aceste lucruri ca trepte ale unei scări, pe care noi trebuie să le urcăm în scopul de a câştiga mântuirea. Mai degrabă ele sunt date ca semne, care însoţesc mântuirea.
Când păcătuim, fiind afectaţi de frică, noi am putea crede minciuna că nu suntem cu adevărat ai Lui. Inimile noastre ne pot condamna că nu ne trăim viaţa la standardul Său de perfecţiune. Ioan ne îndeamnă să ne uităm la schimbările generale care au loc în timp ce noi creştem în credinţă. Văzând că dragostea şi ascultarea noastră cresc pe parcursul timpului, ‘‘vom cunoaşte că suntem din adevăr, şi ne vom linişti inimile înaintea Lui, ori în ce ne osîndeşte inima noastră’’ (1 Ioan 3:19-20).
Este crucial ca un credincios să ştie că a fi salvat înseamnă a fi în siguranţă. Folosind 1 Ioan ca ghid, îți vei putea ajuta ucenicul să înțeleagă că:
- Este posibil să ştii că ai viaţă veşnică;
- Darul vieţii veşnice vine doar prin credinţa în Isus;
- Anumite experiențe din viață pot întări această siguranță.
Cunoaşterea faptului că mântuirea noastră înseamnă că suntem cu adevărat în siguranţă, ar trebui să ne motiveze la mai mare ascultare, dragoste şi deschidere faţă de Duh. Noi facem aceste lucruri nu pentru a câştiga viaţa veşnică, ci pentru că deja o avem. Roagă ucenicul tău să-şi examineze viaţa pentru a găsi evidenţele faptului că Evanghelia a produs o schimbare reală.
Încurajează-l să umble aproape cu Dumnezeu şi să observe cum aceasta îi afectează viața.
© 2017 - 2024 Cru
