John Donne a spus: ‘‘Nici un om nu este o insulă.’’
Chiar și Hillary Rodham Clinton este de acord, spunînd: ‘‘Este nevoie de un sat pentru a creşte un copil.’’ Dar, când este vorba despre experienţa creştină, mulţi oameni o păstrează ascunsă şi privată, izolând chestiunile spirituale în părţile tăcute şi tăinuite ale vieţii lor.
Recunoașterea faptului că viața noastră spirituală șchiopătează pare a fi un semn al slăbiciunii. Dar să fim realiști. Cine se poate lăuda că viața sa spirituală este pusă la punct? Richard Foster, în Disciplini Spirituale, spune că ceea ce împiedică adevărata părtăşie este o perspectivă greşită asupra trupului: noi îl vedem ca pe o adunare a sfinţilor, înainte de a recunoaşte că e un grup de păcătoşi. Noi credem că altcineva a ajuns deja la un nivel al sfinţilor şi la perfecţiune spirituală şi suntem ruşinaţi de creşterea noastră proprie sau de lipsa acesteia. Însă nimeni nu este perfect. Suntem cu toţii căzuţi şi avem nevoie unii de alţii.
De ce avem nevoie unul de celălalt? După cum oasele au nevoie de ligamente pentru conexiune şi sprijin şi după cum organismul are nevoie de piele pentru a proteja părţile fine, la fel avem nevoie unii de alții pentru legătură, sprijin, protecţie.
Părtășia cu alţi credincioşi ne aduce și alte beneficii: încurajare, când avem nevoie de o doză de curaj, învăţătură pentru a cunoaște despre Dumnezeu şi Biblie, îndreptare atunci când greşim sau stagnăm spiritual.
Perspectiva Biblică
- Citește Faptele Apostolilor 2:42-47
Întreabă-l: ‘‘Care sunt unele din caracteristicile părtăşiei lor împreună? În ce fel le-ai experimentat și tu?’’
- Citește Evrei 10:24-25
Aici eu de obicei spun: ‘‘Se pare că oamenii întotdeauna au avut obiceiul de a nu dori să se întâlnească împreună.’’ Apoi întreb: ‘‘Ce te face să nu vrei să petreci timpul în părtăşie?’’, ‘‘Care aspect te deranjează cel mai mult?’’
În Efeseni 4:1-16 vedem din nou cât de valoroasă este părtăşia. Fiecare din noi face parte din trupul lui Hristos și fiecare din noi are un rol important. Pavel descrie părtăşia creştină ca o reflectare a Împărăţiei Cerurilor, care este făcută vizibilă şi funcţionează acum pe pământ. Întreabă: ‘‘Când te gândești la părtăşia noastră, care aspect reflectă Împărăţia veşnică a lui Dumnezeu în ea şi ce îi lipseşte?’’
- Citește 1 Corinteni 12
Evident, avem mult de câştigat de la darurile şi slujirea oferite de alţii. Dar o întrebare importantă pentru el, care merită să fie luată în consideraţie, este: “Ce aport unic aduci tu trupului; ce ar lipsi, dacă tu nu ai fi fost parte a slujirii? Cum Dumnezeu doreşte să te folosească?”
Fă-ți timp și treceți prin acest pasaj punând şi alte întrebări care vă vor fi de ajutor.
Discută cu ucenicul tău ceea ce Dietrich Bonhoeffer, un teolog german, care a fost ucis de Gestapo, a scris cu privire la valoarea părtăşiei şi a comunităţii:
‘‘... Un creştin are nevoie de un alt creştin care să-i vorbească din Cuvântul lui Dumnezeu. El are nevoie de el din nou și din nou atunci când el devine nesigur şi descurajat, pentru că prin el însuşi nu se poate ajuta singur, fără a fi în adevăr. Are nevoie de omul, care este fratele său, care să fie un purtător şi vestitor al cuvântului divin al mântuirii. Are nevoie de fratele său, numai din cauza lui Isus Hristos. Hristos în inima lui este mai slab decât Hristos în cuvântul fratelui său; inima lui este incertă, iar a fratelui său este sigură.’’(Viaţa împreună, pag. 23)
Unele întrebări pentru a începe discuţia:
Faceţi împreună o listă de motive, pentru care părtăşia poate ajuta pe cineva să crească în Hristos.
Epistolele Noului Testament sunt pline de îndemnuri pentru credincioşi ca ei să se adune împreună. Pasaje clasice, cum ar fi Evrei 10, Efeseni 4 şi 1 Corinteni 12, ne reamintesc că fiecare creştin este important, el posedă daruri care slujesc întregii biserici pentru un anumit scop. Părtășia este legătura creștinilor pe baza scopului lor comun și a dedicării, care-i leagă unul de altul şi de Hristos.
Obiectivul tău în această lecţie este să ajuţi ucenicul să înţeleagă importanţa părtăşiei, motivîndu-l să-şi înmiresmeze viaţa comunicînd cu alți creştini.
URMĂTORII PAȘI
Provoacă-l să se angajeze să petreacă timpul regulat în părtăşie cu alţi credincioşi.
Acesta poate fi un anumit timp pus deoparte pentru un studiu biblic cu prietenii sau o ieşire după o întâlnire săptămânală.
Deoarece unul dintre obstacole în umblarea oamenilor cu Domnul este lipsa de conexiune cu alte persoane, încurajează ucenicul tău să cunoască oameni noi dintr-un grup mai larg. Ei ar putea invita câteva persoane la o masă cu scopul de a-i cunoaşte. Ajută ucenicul să se gândească la oameni pe care să-i invite, cît şi la întrebările pe care le-ar putea pune, în cazul în care se blochează conversaţia. O listă de întrebări este o mare resursă pe care te poţi baza!
© 2017 - 2024 Cru
