”Iată, așez în Sion o Piatră,
O Piatră din capul unghiului, aleasă și prețioasă!
Cel ce crede în El nu va fi făcut de rușine deloc!” (Isaia 28).
În luna aprilie a anului 70, aproape de Paști, generalul roman Titus asediază Ierusalimul. Deoarece acțiunea militară coincide cu Paștele, romanii permit pelerinilor religioși să intre în oraș, dar nu-i lasă să iasă, epuizând astfel, în mod strategic, orașul de hrană și apă. Artileria romană era una bine echipată, cu tunuri cu tragere rapidă, numite ”scorpioni” și cu ”ballistae”, catapulte cu pietre. Fiecare dintre acestea putea arunca pietre de 100 de kilograme la o distanță de 185 de metri!
Asediul durează mai multe luni, iar în august, romanii sparg defensiva. Ierusalimul este, literalmente, șters de pe fața pământului. Templul este prefăcut în ruine. Majoritatea populației este masacrată. Sursele istorice documentează moartea a peste 1,1 milioane de oameni și capturarea a peste 97 000. (Wikipedia)
După cum a și prezis Domnul Isus, în anul 70 Ierusalimul a zăcut în ruine. Cu siguranță, puținii supraviețuitori ai Ierusalimului de pe atunci simțeau că venise sfârșitul. Dar Isus, prevestind sfârșitul, a vorbit despre mai multe etape de timp. Distrugerea Ierusalimului în anul 70 era doar unul din evenimentele de la început. Vor urma războaie și vești de războaie, foame și cutremure de pământ, și toate împreună vor fi doar începutul durerilor nașterii. Creștinii vor fi persecutați, dar, în același timp, ei vor și mărturisi permanent în fața celor ce dețin puterea politică. Evanghelia se va predica pretutindeni. Un moment crucial va fi instalarea Urâciunii pustiirii despre care a profețit Daniel. Apoi, semne în ceruri – soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina, vor cădea stele din cer, puterile cerurilor vor fi clătinate. Și abia după aceea va veni Domnul Isus.
Venirea lui Isus va fi evidentă – cum se vede fulgerul de la răsărit și până la apus. Toți Îl vor vedea venind cu putere și cu slavă.
”Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!” (Matei 24: 35).
Soarta poporului lui Dumnezeu nu a depins de pietre moarte, ci de Una vie. Și în zilele noastre, atunci când suntem martori la războaie, violență și distrugere, moarte și dărâmături, este bine să ne amintim Cine este Stânca pe care poate sta lumea.
Aplicare.
”Să ne apropiem de Isus, Piatra vie respinsă de oameni, dar aleasă și prețioasă înaintea lui Dumnezeu, ca să fim zidiți și noi ca pietre vii într-o casă duhovnicească, pentru a fi o preoție sfântă, ca să aducem jertfe duhovnicești plăcute lui Dumnezeu.” (1 Petru 2)
Scrie-ne! Noi vom lua legătura cu tine, ca să-ți răspundem la întrebări și să te susținem.
Toate discuțiile sunt confidențiale.
Matei 24:4-14
Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Aveți grijă să nu vă ducă în rătăcire cineva! Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“, și-i vor duce în rătăcire pe mulți. Veți auzi de războaie și vești de războaie. Vedeți să nu vă tulburați, căci acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. O națiune se va ridica împotriva altei națiuni, și o împărăție împotriva altei împărății. Și vor fi foamete, molime și cutremure în diverse locuri. Dar toate acestea vor fi doar începutul durerilor nașterii.
Atunci vă vor da să fiți chinuiți, vă vor ucide și veți fi urâți de toate națiunile din cauza Numelui Meu. Atunci mulți se vor împiedica, se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții. Se vor ridica mulți profeți falși și-i vor duce în rătăcire pe mulți. Și din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mulți se va răci. Dar cel ce va răbda până la sfârșit va fi mântuit. Această Evanghelie a Împărăției va fi proclamată întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate națiunile. Și atunci va veni sfârșitul.
© 2017 - 2024 Cru
Pune o întrebare