Este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil. Această zicală veche este plină de înțelepciune, însă prea puțini o mai cred. Societatea noastră individualistă nu mai prețuiește comunitatea ca odinioară. Totuși, suntem ființe sociale și viața împărtășită se trăiește mai interesant și mai ușor. Da, vei zice, îmi împărtășesc viața pe rețelele sociale. Crede-mă, comunitatea reală face de o mie de ori mai mult decât una online. O îmbrățișare adevărată într-o zi grea poate face minuni! Iată câteva modalități testate care te pot ajuta în dezvoltarea de relații cu cei din jur.
Un lucru mărunt poate deveni o ușă spre comunicare. Am schimbat multe chirii în viața mea. Dacă te identifici cu mine, atunci știi cât de provocator e să faci cunoștință cu vecinii. De obicei, relațiile noastre începeau cu o cutie de chibrituri sau o lingură de sare împrumutate într-o situație urgentă.
Ascultă-i când vorbesc și memorează-i. În așa fel, le comunici că-i vezi și apreciezi. Fă un selfie dacă-i o situație potrivită sau conectați-vă cu ei pe Instagram și/sau Facebook. Nu memorez ușor nume noi, de aceea, înainte de-a ne despărți mai întreb o dată numele lor, numele copiilor. Dacă înțeleg că-i important să nu le uit, le notez în telefon. Mi-am făcut un obicei să adaug la contactele noi numele întreg al persoanei și contextul interacțiunii noastre.
Ați observat cât de natural și ușor e să începi vorba cu alți părinți la o plimbare? Dar cu stăpânii câinilor pe care-i întâlnești? Desigur, dacă ai și tu un copil sau un cățel cu tine! Folosește aceste oportunități naturale pentru a te apropia de oamenii din vecinătatea ta. Cele mai frumoase relații cu vecinii le-am avut la chiria precedentă, vecinii de peste perete. Erau o familie tânără, care aveau un fiu de-o vârstă cu fiul nostru mijlociu. Copiii s-au împrietenit repede și n-a trecut mult până ne-am împrietenit și noi, părinții.
Într-un an ne-am gândit să invităm vecinii de peste perete la cina de Crăciun. Era o idee spontană, dar spre surprinderea noastră, a fost acceptată! Așa am descoperit că vecinii noștri sunt iubitori de companie. Au urmat multe invitații reciproce la un ceai sau la un eveniment mai special. Aveam un antreu mic comun pe care-l țineam încuiat, dar ușile apartamentelor erau mereu descuiate. Copiii se plimbau de la unul la altul fără sinchiseală.
Cineva suna la ușă. Era vecina de vis-a-vis pe care o cunoșteam puțin. Căuta pe cineva să-i pună o injecție. Avea o privire întrebătoare și plină de speranță. „Da, i-am zis, pot să vă pun injecția.” Nu am studii medicale, dar viața m-a învățat să o fac. În așa mod, de multe ori mi-am putut ajuta vecinii și prietenii. Cu siguranță sunt lucruri mici pe care le poți face pentru cei din jur, gesturi care nu te costă prea mult, dar care arată că-ți pasă.
Niște prieteni au făcut ceva neobișnuit pentru vecinii lor. Printr-un anunț lipit pe ușă, i-au invitat pe toți duminică dimineața la o cafea, chiar în curtea blocului. Și-au scos mașina de cafea, au pus muzică și au așteptat vecinii. În anunț oamenii erau îndemnați să vină cu o gustare. Unul câte unul, au ieșit mai mulți vecini, au făcut cunoștință, au comunicat și ulterior, au repetat evenimentul.
Să dai o mână de ajutor la curățenia de primăvară sau să plantezi o floare nu te costă prea mult, dar arată că-ți pasă și faci curtea mai plăcută. Când ne-am mutat la casă nouă, curtea blocului arăta cam părăsită. Soțul meu a cumpărat toate necesare și a instalat un scrânciob nou în locul celui defect. Au trecut câțiva ani, și scrânciobul continuă să bucure copiii. Și mie-mi place să mă legăn în el.
Sper că aceste idei te inspiră să zidești o comunitate în jurul tău. Mai ales dacă familia ți-e departe, vecinii pot deveni oamenii care te fac să te simți ca acasă. Cineva pe care poți conta într-un moment de criză, la orice oră de zi sau noapte; cineva care te cunoaște, pe care-l cunoști și compania căruia este o bucurie.
Autor: Svetlana Chicu
Scrie-ne! Noi vom lua legătura cu tine, ca să-ți răspundem la întrebări și să te susținem.
Toate discuțiile sunt confidențiale.
© 2017 - 2024 Cru